Oricat de raspandita este metoda indicelui de masa corporala, specialistii au ajuns la consensul ca aceasta abordare mult prea generala poate fi defectuoasa.
Daca ai avut vreodata o conversatie cu medicul tau despre greutatea ta corporala, probabil ca l-ai auzit mentionand ceva despre indicele de masa corporala sau IMC. Medicii pot folosi IMC pentru a determina daca categoria ta de greutate te expune riscului pentru anumite afectiuni de sanatate.
IMC ia in considerare, insa, doar doua masuratori: greutatea si inaltimea. Ei bine, cand determinarea riscurilor asociate unor boli se bazeaza doar pe acesti doi factori, rezultatele nu vor fi intotdeauna corecte.
La urma urmei, IMC nu masoara lucruri precum sanatatea inimii sau a plamanilor. De asemenea, nu ii poate spune medicului tau daca faci sport sau urmezi o dieta echilibrata.
Acestea fiind spuse, este IMC de fapt un parametru de incredere in evaluarea starii tale de sanatoate? Pentru a intelege pe deplin, este important sa stii mai intai de ce este folosit IMC si cum a aparut.
Iata ce ar trebui sa stii despre ce este IMC, cum a fost dezvoltat si daca ar trebui sa tii cont de rezultatul tau.
Ce este indicele de masa corporala?
IMC, sau indicele de masa corporala, este un calcul care estimeaza grasimea corporala a unei persoane impartind greutatea in kilograme la inaltimea in metri patrat (IMC = kg/m2). Rezultatele sunt impartite in patru categorii:
- Subponderabilitate (< 18,5)
- Greutate optima (18,5 – 24,9)
- Supraponderabilitate (25 – 29,9)
- Obezitate (> 30)
Medicii pot utiliza masuratorile IMC ca instrument de screening pentru a indica in ce categorie te incadrezi si daca ai un risc crescut pentru anumite afectiuni de sanatate, cum ar fi boli de inima sau diabet, pe baza rezultatelor tale.
IMC a fost creat initial in secolul al XIX-lea de matematicianul si statisticianul belgian Lambert Adolphe Quetelet ca o modalitate de a masura obezitatea in populatia generala. Dincolo de atribuirea uneia dintre aceste categorii, un IMC ridicat poate fi, de asemenea, un indicator al grasimii corporale ridicate.
Prin urmare, poate fi folosit pentru a detecta anumite niveluri de greutate care ar putea duce la probleme de sanatate. Chiar daca este adesea folosit ca unul, nu este un diagnostic precis al grasimii corporale sau al sanatatii generale a unui individ.
Majoritatea comunitatii fitness considera ca IMC este departe de a fi o modalitate eficienta de masurare a sanatatii. De cele mai multe ori, atunci cand conteaza cu adevarat, masurarea IMC poate supraestima sau chiar subestima grasimea corporala a unei persoane.
Unele tari au adoptat scala IMC pentru a reprezenta mai bine dimensiunea si statura populatiei lor. De exemplu, barbatii si femeile asiatice s-au dovedit a fi expusi unui risc mai mare de boli de inima la un IMC mai scazut, in comparatie cu non-asiaticii.
Desi acest lucru poate oferi profesionistilor din domeniul sanatatii un indiciu despre starea de sanatate a unei persoane pe baza greutatii acesteia, nu ia in considerare alti factori importanti – varsta, sexul, genetica, tipul de grasime corporala, masa musculara sau densitatea osoasa.
Este IMC modalitate de masurare a sanatatii?
In timp ce IMC poate fi o modalitate rapida si usor accesibila de a verifica starea de sanatatea a unei persoane, formula este mai potrivita pentru informatii despre starea de sanatate a populatiei generale.
Iata cateva motive pentru care IMC nu este un parametru de incredere:
1. IMC nu masoara procentul de grasime corporala
Procentul de grasime corporala este procentul din corp care este tesut adipos in comparatie cu masa corporala totala. In mod normal, este masurata cu impedanta bioelectrica sau, cel mai precis, printr-o ecografie DEXA.
Una dintre principalele probleme cu IMC este ca nu poate identifica diferenta dintre muschi si grasime. Deoarece tesutul muscular este mai dens decat grasimea, multi sportivi si culturisti sunt considerati supraponderali in functie de IMC, in ciuda faptului ca se afla intr-o stare de sanatate atletica maxima, de exemplu.
Procentul de grasime corporala va oferi o evaluare mai buna a sanatatii, deoarece riscul de imbolnavire este mai corelat cu grasimea corporala, mai degraba decat cu greutatea corporala.
2. IMC nu tine cont de diferitele categorii demografice
Cand Quetelet a creat initial IMC, a extras date din corpuri anglo-saxone dintr-o populatie in intregime europeana. Din acest motiv, nu este intotdeauna o descriere exacta a sanatatii pentru alte categorii demografice.
Principalul lucru pe care trebuie sa-l intelegem este ca avem nevoie de o abordare personalizata pentru a trage cateva concluzii cat se poate de corecte despre sanatatea noastra.
IMC nu este o abordare universala – nu tine cont de mediul de provenienta, de alimentate, stil de viata, trai sau alti factori esentiali. Astfel, nu ne putem astepta ca toata lumea sa aiba un IMC de 25.
3. IMC nu masoara distributia grasimii corporale
Locatia specifica a grasimii este un alt factor important atunci cand analizam sanatatea generala a unei persoane. Spre exemplu, grasimea din jurul sectiunii mediane si grasimea viscerala pot indica mai degraba aparitia bolilor cardiovasculare, decat grasimea inferioara a corpului din jurul coapselor si a feselor.
Pentru a-ti intelege mai exact starea de sanatate, factorii precum tensiunea arteriala si circumferinta taliei pot prezice mai bine riscul pentru anumite afectiuni. Daca esti ingrijorat de greutatea ta, este perfect normal sa consulti medicul sau un specialist pentru a intelege mai bine ce ai de facut pentru tine si corpul tau.